Exaltare prematură

Exaltare prematură

Valentin ŞERBĂNUŢ

Arădenii îşi fac deja planuri şi speranţe pentru meciul cu Steaua, dar ce va fi cu Vasluiul?

Cel puţin la nivel declarativ, conducerea clubului UTA face tot posibilul ca lucrurile să capete nuanţe aprinse de roz, după o primăvară şi o vară vopsită în gri mohorât. Se anunţă prime grase pentru orice punct, se leagă speranţe, se fac promisiuni. În fond nu este nimic rău, pentru că echipa lui Lăcătuş a arătat în prima etapă mult mai bine decât se preconiza. Dar este vorba de un singur meci şi în consecinţă de un singur adversar, care poate să aibă zile mai bune sau mai rele.

Astfel, declaraţiile făcute de oficialii alb-roşilor pot dăuna, dacă depăşesc în consistenţă exprimarea din teren a echipei. Bineînţeles că le este greu tuturor celor de la UTA să nu zâmbească măcar atunci când văd cum se afirmă sub ochii lor un jucător precum Simion, sau cum renaşte un Bogdan Mara pe care Rapid îl aruncase fără remuşcări. Dar entuziasmul nemăsurat poate avea efecte devastatoare. Iar faptul că arădenii deja îşi fac planuri pentru etapa a treia, cu Steaua, când încă nici nu s-a jucat meciul cu Vasluiul, este un semn că defazajul între pretenţii şi posibilităţi îşi face loc şi la Arad. Sigur, astăzi utiştii joacă pentru 30.000 de euro, iar banii primiţi pentru egalul cu Farul le-a adus un bonus mai ales moral. Dar faptul că deplasarea din Moldova figurează în minţile conducătorilor ca bifată nu poate să producă altceva decât o relaxare prematură. Cu certitudine nocivă, mai ales că FC Vaslui este o contracandidată directă pentru UTA la evitarea retrogradării, pe când un eventual rezultat pozitiv cu Steaua contează pentru onoarea jucătorilor şi a clubului, pentru o revanşă personală a lui Marius Lăcătuş. Însă în calculele subsolului, un meci direct câştigat cu Vasluiul valorează cât şase puncte.

(05 august 2006, ProSport, editia de Vest)