Bye bye Vodafone, dupa un deceniu de abonare. Digimobil #rullz :)

Bye bye Vodafone, dupa un deceniu de abonare. Digimobil #rullz :)

UPDATE: Aglomeratie cam mare si la Digi

Este oficial, Vodafone m-a pierdut azi ca si client. Nu stiu daca pentru totdeauna, dar cu siguranta pentru o vreme. Un proces de reziliere care, de fapt, a durat aproximativ un an, de cand am facut urmatorul calcul:

„Telefon la liber plus abonament nelimitat RDS de 5€” este o oferta mai buna decat „telefon blocat in retea la preturi preferentiale si abonament de peste 25€ Vodafone, obligatoriu pe 2 ani”.

Totusi, nu am ajuns la decizia de portare foarte rapid. In toamna, incercasem de cateva ori sa obtin o oferta preferentiala de la Vodafone. De exemplu, eu am spus: „In doi ani de zile, oferta voastra ma costa 725€, plus eventuale costuri suplimentare. O oferta similara, tel liber+Digimobil, m-ar costa 480€”, consultantul Vodafone mi-a raspuns: „va putem oferi cel mult 10€ reducere la pretul telefonului. Dar de ce vreti la Digi? Este o retea slaba, nu aveti semnal nici in casa. Sunteti dispus sa riscati portarea?”.
Da, eram dispus. In cel mai rau caz, puteam fi profund nemultumit de Digi si ma portam din nou in alta retea, posibilitate deschisa in orice moment, deoarece nu am cumparat si telefon de la ei (si daca eram restrictionat de un aparat, m-ar fi costat cel mult pretul abonamentului pe un an, adica vreo 50€, cat doua luni la Vodafone).  Mai mult, m-am ambitionat din nou dupa ce m-am documentat si am vazut ca Vodafone Romania avea (cel putin pe atunci) preturi mai mari decat Vodafone Anglia, Spania sau Franta pe aceleasi modele de telefoane si/sau servicii.

In fine, cand am vazut ca, dupa un deceniu de contracte, pentru Vodafone valorez maxim 10€ reducere, nu am mai insistat. Mi-am luat telefonul la liber, m-am dus la Digi, am semnat o cerere de portare, am facut un contract de telefonie mobila si in cateva zile s-a produs si mutarea. La Vodafone am ramas, totusi, cu un stick de internet, o cartela de date la care puteam renunta fie platind anticipat valoarea integrala, fie lasand contractul sa se deruleze normal pana la capat.
Am ales a doua varianta si contractul a ajuns la scadenta luna trecuta. Cu cateva zile in urma, am solicitat rezilierea contractului si inchiderea serviciului de date, fapt care pune capat unui deceniu de servicii contractate la Vodafone.

Ultima discutie, avuta azi cu o reprezentanta de la vanzari (sau loializare), mi s-a parut foarte amuzanta si ironica. Disparuse complet atitudinea „cel mult 10€”. Un semn clar ca Vodafone sufera, dupa cum se poate vedea si in feedbackul sutelor de comentatori de pe paginile lor de Facebook. Mi s-a propus sa pastrez abonamentul de date pentru 8 lei pe luna (pana acum platisem 37 de lei lunar)! Si am refuzat, :) Mi s-a propus chiar si o tableta pe gratis, doar sa prelungesc, cumva, contractul. Am refuzat din nou. Reprezentanta lor chiar m-a intrebat daca doresc sa "arunc zece ani de parteneriat", m-a luat la sentiment. Si sunt mandru de raspunsul meu: "Vodafone nu m-a pierdut acum, Vodafone m-a pierdut mai demult, cand nu a putut sa imi faca o oferta competitiva, in comparatie cu alti operatori. Acum am un pachet de servicii de comunicatii complet, la pretul pe care Vodafone incerca sa mi-l ceara doar pentru numarul de mobil".

Cat despre Digi, pot spune ca sunt cat se poate de multumit de contractul cu ei, la doar 4€ pe luna (pret preferential pentru ca atunci cand am mutat numarul meu, i-am facut abonament similar si tatalui meu, ceea ce ne-a adus inca o reducere).
Dar sa o iau punctual:

Semnal retea
Nesiguranta legata de lipsa semnalului mi s-a spulberat dupa primele zile de utilizare. Nicio problema din acest punct de vedere, fie ca eram in casa sau afara. Din contra, in zone in care "traditional" nu aveam semnal Vodafone (de exemplu in bucataria sorei mele), pe Digi nu am probleme. Mai mult, Digi a inchiriat o parte din reteaua de acoperire Vodafone si, acolo unde chiar nu ai Digi, este folosit "roamingul".
Cine le are cu matematica intelege ca:
- un numar de Vodafone are acoperire cat reteaua Vodafone.
- un numar Digi are acoperire egala cu Reuniunea antenelor RDS si Vodafone. Teoretic, acoperire mai buna.

Serviciu clienti: 
Recunosc, ani de zile, Vodafone m-a impresionat prin modul in care a reusit sa administreze relatia cu clientii. Cand m-am portat, imi parea sincer rau ca trebuie sa ma despart de modul de relationare.
Iar in primele saptamani de Digi, am avut de mai multe ori solicitari catre ei. Surpriza (placuta)! Timp de asteptare inexistent sau foarte scurt, operatori pregatiti, care stiau oferta, stiau raspunsurile. Poate chiar un plus fata de Vodafone deoarece nu exista aroganta in comunicare (cum am intalnit, de exemplu, la operatorul "cel mult 10€" care, practic, a si semnat ruptura dintre mine si Vodafone).

Alte beneficii Digi
Scadenta de pana la 45 de zile pe factura, factura unica, integrata cu restul serviciilor.
Roaming extrem de ieftin, fara probleme. Pot spune si din experienta personala acest lucru, dupa ce am fost o saptamana plecat din tara, in Austria. Pe tot parcursul deplasarii, nu am intalnit probleme de semnal, de conectivitate, de retea. Iar costurile de roaming au fost atat de mici, incat nu mi-am batut capul ca imi voi face cost suplimentar masiv. La 0,02€/min apel primit si 0,06€/min apel efectuat, am facut un cost total de 8€, nesemnificativ. Comparativ, la Vodafone as fi platit vreo 35-40€ pentru aceleasi convorbiri.

Puncte negative pentru Digi
Sigur, ca orice oferta, si Digi are punctele ei negative, inclusiv:
- Oferta de telefoane limitata, fara terminale high-end. Sigur, exista in oferta telefoane de peste 1.000 de lei, dar produse de Lenovo si Allview, nu Samsung, Apple sau macar Sony, HTC, LG...
- Lipsa increderii din partea consumatorilor. Oamenii vad reteaua cumva "experimentala", o afacere prea buna ca sa fie adevarata. Asta si din cauza lipsei de reclama in afara retelei de televiziune RDS. Digi inca nu poate spera sa se bata de la egal la egal cu Vodafone (sau mai ales cu Telekomul care investeste se pare numai in reclama, ca in rest preturile sunt ridicol de mari si reteaua lor cica ar fi praf).
- Imaginea negativa creata de diferite experiente relatate online, dar neabordate de un departament de PR. Am vazut si eu tot felul de povesti despre useri care s-au portat si spun ca nu au semnal in Digi, ca li s-a inchis abonamentul pentru ca stateau numai pe roamingul Vodafone, ca au sunat in te miri ce retele din alte tari si s-au trezit cu costuri suplimentare masive. Aceste "abuzuri" relatate pe ici, pe colo sunt acoperite de un contract la fel de legal ca oricare alte contracte ale altor operatori.

Concluzia
Daca mai trebuie specificat, eu vorbesc aici despre experienta mea strict personala. Pentru articolul asta nu m-a platit nimeni cu nimic, asa cum nu am luat bani nici pentru cel cu phishingul din declaratia 200, nici pentru cel despre ora de religie, nici despre alte subiecte. Am avut cateva motive care m-au determinat sa il scriu, inclusiv faptul ca eu, cand am avut nevoie de informatii si documentatie despre Digi versus alte retele, am gasit foarte putine informatii, am gasit articole rau intentionate, am gasit povesti si am fost inclusiv "avertizat" de operatorii Vodafone ca reteaua Digi nu este una viabila. Mai cred ca praduirea clientilor de catre operatorii mari de telefonie trebuie sa se incheie. Pentru mine, nu este admisibil sa avem cele mai mari preturi din Europa la telefonie mobila. Pai de ce credeati ca Romania este mereu in fruntea listei la implementarea unor tehnologii noi, cum a fost cu 3G, 4G si asa mai departe?

Dar sa revin la subiect... In prezent, de la Digi am un pachet de 112 lei care contine: cablu tv (abonamentul standard), internet fix (50mbps), telefon fix nelimitat, doua abonamente de telefonie mobila cu apeluri vocale si internet nelimitat.
Una peste alta, pot spune ca Digimobil este o alegere foarte inspirata pentru mine, o alegere care mi-a schimbat complet modul in care utilizez telefonul. Dupa numai cateva luni, nici nu imi imaginez cum as putea sa opresc mai toata ziua internetul pe telefon pentru a face "economie la trafic". Sau cum ar fi sa pornesc traficul de date pentru a cauta ceva pe google, pentru a verifica un pret in te miri ce magazin, pentru a posta ceva pe Twitter, Instagram sau Facebook. Vremea in care porneam netul dupa care asteptam rabdator ca toate aplicatiile sa isi faca sync sau sa isi ia notificarile s-a dus. Si nu trebuie sa platesc o caruta de bani pentru a-mi permite sa stau online toata ziua.

Read More

Ora de religie. Ce a invatat generatia mea, ce ne-a placut si ce trebuia, de fapt, sa invatam

Ora de religie. Ce a invatat generatia mea, ce ne-a placut si ce trebuia, de fapt, sa invatam

Prima mea profesoara de religie a fost o preoteasa. Si am scris rugaciuni dupa dictare vreo trei-patru ani de zile. Am invatat ca voi merge in Iad daca nu imi fac crucea exact asa cum trebuie  sau daca nu impreunez mainile intr-un fel anume in timpul rugaciunii. In timp, am inteles ca Diavolul este un smecher care tot timpul vrea sa ma pacaleasca si eu trebuie sa inteleg si sa ma feresc de siretlicurile lui, pentru ca altfel, daca sunt pacalit de Diavol, ma mai pedepseste si Dumnezeu.

Al doilea profesor de religie a fost sotul preotesei de mai sus, un popa cu o burta proeminenta, cu o voce mereu afectata de har si un zambet tamp de fiecare data cand se adresa unui copil.
Eram prin clasa a saptea si, de cum l-am vazut la catedra, am rosit tot.  Stati sa va povestesc de ce... Constiincios ca orice crestin bun si bagat in sperieti ca voi ajunge in Iad, m-am dus sa ma spovedesc inainte de Pasti. La un moment dat, popa a spus ca toti copiii sa fie spovediti la un loc daca nu au "poveri insemnate pe suflet". Sau ceva de genul asta... Eu aveam "POVARA", asa ca am asteptat, fiindu-mi deja rusine de mine si de toate femeile din biserica respectiva, care evident ca fie ma stiau pe mine, fie pe tata, fie pe bunici sau pe altcineva.
In fine, cand mi-a venit randul, i-am spus popii la spovedanie ca am avut niste visuri deocheate cu fata pentru care aveam o pasiune pe atunci. Ceva l-a suparat rau de tot, pentru ca mi-a dat pedeapsa nu stiu cate canoane, zile de post si rugaciuni ca sa ma curat. A fost ultima data cand m-am spovedit.

Oricum, despre orele lui nu tin minte mare lucru. Stiu doar ca incerca sa ne invete tot felul de rugaciuni de-alea pline de har si de arhaisme, de nu puteam nici sa le citim cursiv...

Apoi, in liceu, am facut religie cu Mogos. Va inchipuiti ce poate sa insemne o ora de religie intr-o clasa de 24 de adolescenti care atunci isi dezvolta primele teorii despre viata, creatie, stiinta... De la prima ora, pac! "Poate Dumnezeu sa faca o piatra atat de mare pe care sa nu o poata ridica?" Era intrebarea lui Adi P., un tip care, ironic, l-a gasit pe Iisus la cativa ani distanta. 

Nu mai stiu raspunsul lui Mogos, dar stiu ca omul a pornit de acolo si a reusit, cumva, sa ne faca sa stam la ora de religie. Noi ii pregateam tot felul de intrebari, el statea si discuta cu noi despre orice aberatie. La orele alea am facut mai multa filosofie decat am facut in orele de filosofie. Si, cred eu, majoritatii celor din clasa le-a placut religia cu Mogos. Nu incerca nimeni sa ne convinga de nimic, discutam liber. Proful asta - era profesor, nu preot, poate ca asta a contat - il tinea la ora pana si pe Dani, un penticostal megapracticant. De fapt, discutiile lor erau de multe ori cireasa orei de religie. Si, pot sa spun, Mogos a fost singurul profesor de religie care m-a invatat ceva: sa gandesc si sa sustin ceea ce cred cu argumente, nu cu torte, topoare, bannere sau Antena3. 

De la orele lui Mogos am inceput sa chiulim in masa doar cand au fost bagate luni de la 7 dimineata sau vinerea de la 13. 

Sigur, mai ales in scoala generala, atat pentru mine cat si pentru multi dintre colegii mei de scoala, era mult mai util sa fi facut o ora reala de, sa spunem, educatie civica, trafic rutier, educatie medicala sau cultura (muzica, pictura, sculptura, orice).

Dar pentru ca lucrurile sunt cum sunt si nu am facut acele cursuri in tinerete, constat ca fac parte dintr-o generatie cu prea multe exemplare care se spala pe maini rar, pe restul corpului si mai rar, exemplare care considera ca nu se intampla nimic daca beau un sprit si pe urma se urca la volan, oameni care au doar credinta si, cu un "Doamne ajuta" si o cruce facuta pe fuga, cred ca nu pot transmite boli organice si boli civice in fiecare clipa a existentei lor.
Trecem limita de viteza? Doamne Ajuta. Prindem 80 de ani desi facem numai excese? Daca o da Domnul. Vom avea un an imbelsugat pentru ca nu va fi nici seceta, nici prea multa ploaie? Cum o vrea Dumnezeu.

Foto: biziday.ro

Acest blog este inspirat de prietenii si colegii mei care au copii si care se simt nevoiti sa isi dea copiii la ora de religie pentru ca altfel copilul ar ramane nesupravegheat. 

Read More

De ce vrei o campanie de Facebook așa cum a avut Iohannis la prezidențiale?

De ce vrei o campanie de Facebook așa cum a avut Iohannis la prezidențiale?

De când a câștigat Iohannis alegerile, orice companie, orice patron, orice manager, orice director, la stat sau la privat, visează doar la socializare cu oamenii și campanii de Facebook fabuloase, care să îi resusciteze instituția sau afacerea.

Toți visează să exploateze la maxim „Generația Facebook”, toți cred că fanii din online vor fi, automat, clienți în offline, în servicii, în magazine, la evenimente, în vânzarea finală de orice fel. Bullshit! Visuri, ignoranță, lipsă de informare și de raționament.

În primul rând, de ce Iohannis nu este un exemplu compatibil

Foarte simplu. O campanie pentru o instituție sau o afacere nu are și un pol negativ, cum a avut Iohannis în forma PSD-ului și, mai ales, în Victor Ponta. Apoi, la campania lui Iohannis au participat milioane de oameni. Sigur, au existat câțiva indivizi care să coordoneze pagina lui oficială, mesajele transmise și să stabilească formele de publicitate cumpărate. Or mai fi fost alții, postaci de meserie, „influenceri” care să dea tonul… Dar în toată campania de online a lui Iohannis, pagina lui de Facebook a fost foarte rar (dacă a fost vreodată) în centrul atenției. Preponderent nu a fost mesajul său, ci mesajele împotriva adversarului său sau chiar momentele în care Ponta a trezit sute de mii de reacții negative organice, asociindu-se cu performerii zilelor de atunci (de exemplu Simona Halep). Adică orice caricatură, orice ironie, orice share care l-a denigrat pe Victor Ponta a punctat și pentru Iohannis.

Esențial este că oamenii nu au interacționat din dragoste pentru Iohannis, ci din ură față de PSD, față de prostia cu blocarea votului în diaspora sau a listelor suplimentare din Teleorman și Olt.

În al doilea rând: Subiectul și scopul paginii sau a profilului

Ce a avut Iohannis și nu va avea instituția sau firma pe care o vei promova tu? Cum poți tu să trezești discuții și interacțiuni la fel de mari ca politica sau religia, cele mai aprinse domenii în social media?

Ești manager, vrei o campanie beton pe Facebook, vrei ca oamenii să vorbească despre și cu tine, să îți dea like, share și așa mai departe? Ok, tu ce le poți oferi ca să te iubească? De ce te-ar băga în seamă și, mai mult, de ce te-ar aprecia?

“Cele mai frecvente motive pentru unfriend sunt, în ordine: postările frecvente și neimportante, postările polarizante (pe teme ca politica și religia), postările deplasate (remarci rasiste, sexiste) și postări din activitatea zilnică (despre obiceiuri de a mânca, soție, copil etc).”Sursa: Christopher Sibona, Universitatea din Denver, Colorado

În al treilea rând: Ce vrea Facebook de la paginile existente

Bani. După update-urile algoritmilor făcute la mijlocul lui 2014, postările paginilor au scăzut mult la numărul de afișări, pentru a stimula reclama.

Facebook vrea să ia banii de pe tine, are atâtea campanii sponsorizate (reclamă plătită), încât nu are nicio nevoie să îți facă ție cunoscut mesajul pe gratis. Dacă nu cumva ești un inovator în această junglă a postărilor și nu găsești o rețetă originală de viralitate, dacă nu te prostituezi cu bancuri de slabă calitate, atunci nu ai șanse să transmiți organic un mesaj către mase de sute de mii de oameni.

În al patrulea rând: Așteptările și rezultatele

Te-ai întrebat de ce dorești o pagină de Facebook? Te-ai gândit la ce îți folosește, în ce mod poate să îți aducă un plus pentru tine ca instituție, ca afacere, ca persoană? Ce fel de rezultat final îți dorești? Voi da un exemplu.

Prin decembrie, cineva îmi povestea despre directorul unui spital de stat care vrea „campanie pe Facebook la fel ca a lui Iohannis”. Simplu. Fără să se întrebe ce ar avea oamenii de găsit pe acea pagină. Fără să își dea seama că toți cei care azi îi trimit mail pe „contact@spitalul-cutarica.ro” vor lăsa acolo comentarii directe despre câte ore au stat la Urgențe fără să fie „băgați în seamă”, despre câtă șpagă au dat la X doctor, despre cât de infect este sistemul medical… În plus, campania ar fi urmat să fie gratuită, fără buget (hahaha)…

De fapt, în cazul unui spital, pagina de Facebook poate fi doar o parte complelentară a unui program care să se axeze pe implicarea socială, educație în nutriție, sport, igienă, planning familial și așa mai departe. O campanie activă în offline cu o prezentare detaliată în online.

Altfel, la ce îți trebuie pagina de Facebook? Te aștepți să dea pacientele de la ginecologie check-in când bagă doctorul degetul? Câte un selfie făcut de un pacient în timpul colonoscopiei? Un abandon în maternitate anunțat de cineva cu un hashtag?

Deci...

Nu reprezinți o cauză cu milioane de adepți. Nu ești opusul unui simbol urât de milioane de oameni. Nu ai cu ce să trezești reacții radicale. Nu ai cu ce să faci adeziuni. Nu bagi bani în publicitate online. Nu știi ce dorești să obții cu o pagină de Facebook. Dar vrei campanie ca a lui Iohannis…

That’s just not possible.

Read More

Șoferii fără faruri și șoferii prea luminoși

Șoferii fără faruri și șoferii prea luminoși

În țara asta, poți să iei amendă la volan pentru multe lucruri... viteză, centură, vorbit la telefon, băutură, probleme în acte... 

Dar nu am auzit de amenzi pentru șoferii care circulă cu faruri stinse, cu faruri pe faza lungă, cu becuri modificate după propria plăcere și alți nebuni care te obosesc, te expun unor riscuri inutile. Și nu știu cum se face, dar în ultima vreme am întâlnit mulți, foarte mulți asemenea șoferi.

1. Maniacul economicos

De regulă, circulă constant cu 80-90 la oră, fie că e în localitate sau nu. Refuză cu îndârjire să aprindă farurile pentru a nu crește consumul mașinii, chiar dacă economia pe care o face este de 2-3 lei la mia de kilometri (sau chiar mai puțin). În mintea lui, farurile se aprind numai și numai pe timp de noapte, nu pe ploaie, zăpadă sau chiar ceață. 

BONUS: Culoarea mașinii să fie gri, crem sau neagră, similară cu asfaltul, pentru a putea fi observat cât mai puțin de alți șoferi care, poate, doresc să intre în depășire.

2. Cocalarul stă numai pe poziții

Ce rost are să ai o mașină trăznetul lui Dumnezeu, și să aprinzi pe ea toate farurile? Nuuu! În oraș, este obligatoriu să folosești pe timp de noapte numai pozițiile, altfel cum să o impresionezi pe Pisi?

BONUS: Poziții + Proiectoare - Faruri = Orgasm

3. Orbul înnăscut

Dacă unii refuză să își aprindă becurile până când nu e beznă totală, alții sunt orbi încă de pe la ora 15:00 și circulă cu faza lungă fără întrerupere, fiind enervanți atât când îi întâlnești din față, cât și atunci când stau în spatele tău și merg în rând cu tine (pentru că au senzația că sunt la vreun concurs de atletism și tu ești „iepurele” lor ca să îi scoți prin curbe).  

BONUS: Mașinile lor seamănă cu Fecioara Maria scăldată în lumină atunci când îi vezi în față și din parbrizul lor ți se mai reflectă și soarele, nu numai farurile lor orbitoare. 

4. Xenonu-i cool

Nu! Farurile modificate după ureche nu sunt cool, sunt orbitoare pentru alți șoferi. Becurile ieftine de Carrefour nu au protecții și Doamne ferește să întâlnești vreun Matiz cu xenoane după un drum de câteva ore, că îți arde retina și nervul optic de tragi pe dreapta ca să-ți treacă petele albastre rămase pe „ecran”. 

BONUS: Vehicolul modificat să aibă un bec normal, cu lumină caldă pe dreapta, și un xenon pe stânga. Orbire garantată a șoferilor din sens opus.

5. Tirul marca Brad de Crăciun

Unii tiriști cred că mașina lor este scenă pentru vreun concert, așa că îi agață beculețe, proiectoare, reflectoare și toate nebuniile pământului pe fiecare centimetru pătrat. Și când vin din față, pe noapte, într-o curbă periculoasă, tăind pe jumătate curba, mai ai doar 0,2 secunde pentru a frâna, a le face loc și a încerca să îți readaptezi vederea. 

Deci copii, stay out of the light, nici să nu vă uitați direct în becurile din față și aprindeți-vă propriile faruri, ca nu cumva să vă întâlniți cu Jesus și cu sfinții mai repede decât vă plănuiați. Și, poate, într-o zi, Poliția va realiza că este mai important să îi amendeze pe ăștia care nu se văd sau care te orbesc decât pe ăia care au sau nu centuri și acte în regulă. 

Read More

Atentie la magariile siteului static-anaf.ro - phishing cu celebrul 2 la sută

Atentie la magariile siteului static-anaf.ro - phishing cu celebrul 2 la sută

Am descoperit astăzi una din cele mai tari metode de înșelăciune din zilele noastre de internauți. Este vorba de siteul static-anaf.ro, o clonă fără interfață a subdomeniului siteului static.anaf.ro. Observați diferența mică de ortografie între cele două adrese, dar crucială în reușita măgăriei.

Cum funcționează hoția static-anaf.ro?

1. Creatorii siteului au postat pe static-anaf.ro toate declarațiile fiscale curente oferite în mod gratuit de ANAF.

2. Formularele care includ orice formă de donație a unei părți din impozit, cum este celebrul 2% sau mai puțin cunoscutul 20% pentru firme, au fost alterate și precompletate cu datele unei fundații.

Formularul 200 ANAF Corect: observati câmpul gol pe pagina 2 a declarației 200 unde contribuabilul poate completa datele oricărui ONG sau instituții către care dorește să doneze 2% din impozitul datorat statului

Formularul 200 ANAF MĂSLUIT: observati câmpul deja completat pe pagina 2 a declarației 200, prin care 2% sunt direcționați către Fundația Refresh

3. Pentru fiecare formular în parte, există campanii pe Google AdWords (si probabil alte platforme) prin care linkurile la formularele alterate sunt postate în capul listei la o căutare pe Google.

4. Din grabă, neatenție, neștiință și așa mai departe, contribuabilii descarcă fișierul alterat, îl completează și îl trimit mai departe la ANAF, cu tot cu donația de 2% către fundația în cauză.

5. Banii celor neatenți (sau care cred că zona precompletată vine de la sine, de la ANAF) ajung în contul celor care au pus la cale măgăria.

Vorbim de sute de mii, poate milioane de contribuabili care folosesc formularele acelea și care sunt cel puțin expuși unei înșelăciuni.
E drept că metoda nu reprezintă un pericol pentru buzunarul oamenilor care depun asemenea declarații, ei oricum rămân fără acei 2%. Dar înșelăciunea există pentru că fiecare dintre cei păcăliți ar dori să doneze ceva către vreun orfelinat, un spital, o școală, o biserică. Nu către niște țepari. Deștepți, dar țepari.

Recapitulez: 
static.anaf.ro - siteul oficial al ANAF de unde puteți descărca formularele autentice
static-anaf.ro - țepari care umblă să vă fraierească să le „donați” 2% (explic mai jos de ce spun că sunt țepari)

Fundația Refresh, beneficiara formularelor alterate

De obicei, am o toleranță zero față de asemenea tentative de manipulare și de păcăleală. Sunt sătul de „deștepți” care toată viața lor încearcă doar să-i fraierească pe alții. De aceea m-am și apucat să scriu acest articol, când puteam să îmi văd de ale mele.
Nu m-am mulțumit să remarc doar promovarea formularelor alterate pe Google, ci am vrut să văd dacă, într-adevăr, Fundația Refresh, beneficiara metodei de phishing pentru 2%, are vreo activitate reală. Am ajuns pe siteul lor, fundatia.eu. La prima vedere, totul pare legitim. O fundație care ajută săracii, bătrânii, bolnavii și ce mai vreți.

Numai că atunci când începi să citești ce se întâmplă cu banii tăi, vezi paragraful următor:

Vad Rezultate! În fiecare seara cei care contribuie primesc un raport de reusita (poze, filmulete) de la momentul in care cazul este rezolvat prin efortul comun a celor care aleg sa ajute.

De ce sunt campaniile secrete? De ce văd rezultate numai cei care contribuie?

Funcția Whois confirmă țeapa

După experiența empirică a formularelor, după siteul dubios cu precizări și mai dubioase, am spus să mai încerc ceva. Să caut câteva informații despre sediul Fundației Refresh, despre serverele și datele de identificare ale celor care au cumpărat domeniile și așa mai departe.

Am văzut că firma este stabilită într-un sat din Tulcea, Sarichioi. O alegere interesantă pentru o asemenea activitate, nu credeți?
Ok, poate că nu este foarte concludent un sediu stabilit într-un sat. Dar acesta a fost începutul.

Am căutat pe Facebook fundația și am descoperit că din 2010 până azi, pagina lor dedicată are un „extraordinar” număr de 92 de Like-uri și 7 postări! Practic un nou semnal cât casa că este ceva necurat la mijloc.

Apoi am intrat pe câteva platforme care oferă funcții „whois” pentru diverse domenii.
Din start, am căutat să văd cine a înregistrat și cine administrează domeniul static-anaf.ro (clona). Rezultatul a fost unul așteptat, adică acest mod de căutare și de informare a fost blocat intenționat printr-un serviciu special oferit de firme precum GoDaddy sau HostGator.

Am căutat detalii și despre domeniul fundatia.eu si, pentru ca EURid.eu are o serie de politici mai stricte și nu prea acceptă ascunzișurile, am descoperit un nume care, se pare, se află în spatele manevrei despre care vorbim. Din păcate, aceleași politici stricte mă fac să nu postez numele, dar puteți intra și voi pe EURid și dați acolo un search pentru domeniul fundația.eu.

Concluzia

Deschideți ochii atunci când dați un click, gândiți-vă ce puteți face cu banii voștri și cu cei 2%, luați acte cu importanță doar din surse oficiale, citiți de două ori fiecare formular pe care îl completați.
În următoarea lună veți fi bombardați de tot felul de campanii pentru acei bani. Unele vor fi reale, altele vor fi făcute de alți țepari.

Dar luați decizii înțelepte pentru că banii voștri pot să ajute sau pot să îi îmbogățească pe niște... cum vreți să le spuneți.

Read More