Mai uşor, Răzvane!

Mai uşor, Răzvane!

Am schimbat (încă) un selecţioner dar echipa naţională tot nu joacă mare lucru. Răzvan Lucescu are (încă) susţinerea presei şi atacurile oamenilor de fotbal din România sunt (încă) parate în pagini de ziare, în studiouri TV şi în editoriale pe net sau prin alte părţi. Mă gândesc că presa în general este (încă) subiectivă după caznele din mandatul lui Piţurcă, dar deja nimeni nu se mai fereşte să îşi expună temerile. Dacă eşuăm şi în campania pentru Euro? Dacă Răzvan Lucescu nu este deloc acel cavaler venit să salveze o reprezentativă cu un viitor sumbru? Dacă juniorul nu este, de fapt, pansamentul de care avem nevoie la naţională?


Omul se străduieşte, e vizibil marcat şi vrea, normal, să câştige fiecare meci. Dar cine n-ar vrea? La început, părea foarte coerent. A vrut să stabilească o delimitare între el şi predecesorul Victor Piţurcă şi, poate la sfatul tatălui, a crezut că avem mai ales nevoie de disciplină. L-a dat exemplu imediat pe Florin Costea, olteanul a fost tras în ţeapa atârnată la grandioasa Casă a Fotbalului mai ales pentru tupeul patronului Mititelu, dar mesajul era transmis. Mutu nu l-a înţeles şi a plătit şi el cu mândrul tricou pe care scrie "10". Acum, a venit rândul lui Marica să dezbrace echipamentul naţionalei şi să plătească pentru tupeu. 


Numai că din pedagogul care dă exemple, Lucescu jr. a devenit treptat dictatorul care uită să mai uite, care nu ştie să ierte şi taie cap după cap.


Nu e un paradox să strigi că avem un campionat intern extrem slab, dar să omiţi la selecţie românul cu cele mai multe goluri înscrise în campionat şi, poate, cele mai multe puncte câştigate pe teren de unul singur pentru echipa lui? OK, îl laşi o dată pe afară să vadă cum e, dar apoi nu e mai logic să îl tragi de-o-parte şi să îi explici unde greşeşte, apoi să îl readuci în circuit? 


Nu e mai logic să îl ajuţi apoi pe Mutu, să îl momeşti cu o iertare şi să ştii că, după suspendare, poate să strălucească din nou, mai ales că Adi a reuşit întotdeauna să-şi dovedească valoarea atunci când i-a fost contestată calitatea sportivă, când a fost blamat, când a avut ceva de spus? 


Este normal să îl decapitezi pe Marica pentru că nu te ascultă, din moment ce un jucător al echipei naţionale a avut curajul - sau nebunia - să spună după înfrângerea cu Israel că nu te-a văzut la vestiar pe tine, ca selecţioner, pentru că erai ocupat cu interviurile pentru televiziuni?


În ritmul acesta, dacă într-un an ne-am permis să ne lipsim nu de unul, ci de trei atacanţi dintre cei mai buni pe care îi poate oferi România acum, până în 2012 vom juca în atac cu golgeterii ligilor inferioare. Şi apoi ne mirăm de ce trebuie să atacăm calificări cu jucători limitaţi, de ce nu putem înscrie goluri, de ce apărarea este una subţire şi mijlocul nu oferă soluţii pentru un joc de creaţie. Cum să ne calificăm când atacăm Franţa cu Marius Niculae, care are trei goluri în 20 de etape, dar Herea, Liviu Ganea sau Florin Costea au împreună 24 de goluri în acest sezon, dar privesc de la televizor neputinţa tot mai accentuată a României?


Mă aşteptam ca Răzvan Lucescu să ştie să şi ierte şi să construiască într-adevăr ceva, nu doar să dea afară şi să ignore, mai ales din moment ce el însuşi le cere mereu românilor răbdare, răbdare, răbdare. 


Timpul trece Răzvane chiar dacă (încă) mai este până la toamnă, aşa că ia-o mai uşor cu pusul la suflet şi hai să ne facem o echipă naţională puţin mai puternică. Nu trebuie să existe bezele şi iubire, ci numai respect. 


(foto: www.prosport.ro)