Ieşirea perfectă

Ieşirea perfectă

În continuare se discută despre decesul lui Michael Jackson. Şocantă această moarte? Da. Dureroasă? Da, pentru mulţi. Dar necesară? Poate că da... Michael Jackson avea datorii aproximate la 500 de milioane de euro, conform yahoo.com. Avea un turneu de 50 de concerte pentru a mai acoperi din acest deficit financiar. Asta însemna că fiecare reprezentaţie trebuia să îi aducă profit net numai lui de zece milioane de euro, practic imposibil de realizat. Apoi, chiar dacă deja erau sold-out primele zece concerte, mulţi s-ar fi dus la concert ca la un freak-show. Şi nu în ultimul rând, Jacko probabil că nu ar fi făcut faţă unui turneu de asemenea anvergură. Dacă deja era extenuat de repetiţii, dacă avea nevoie şi era dependent de analgezice precum Demerol, ceea ce l-a şi omorât, fiind un medicament foarte puternic şi interzis de câţiva ani, mai putea Michael să ducă la capăt aceste 50 de concerte? Nu.

Zilele lui muzicale trecuseră şi numai moartea lui le-a mai readus în prim-plan. De la aflarea veştii, Michael nu mai era ţinta tuturor glumelor de pedofilie. A redevenit "the king of pop", lumea şi-a reamintit de gesturile sale caritabile şi extravagante, dar şi de războiul pe care îl pornise pe final de carieră cu politica mondială, ceea ce a regenerat teoria prin care decăderea lui a fost de fapt o conspiraţie.

Cert este că de la decesul starului, media este împânzită de regrete sincere sau false. Sute de mii şi poate milioane de fani s-au regăsit, chiar dacă în durere, se dau imagini peste imagini din concertele şi clipurile lui, interviuri reluate, maxime scoase din textele lui, articole cu foştii colaboratori, înfierarea medicilor care l-au tratat în anumite perioade din viaţă. Toate radiourile difuzează unul, două sau trei hituri pe oră de la Jackson, televiziunile de profil deja au făcut best of-uri, sunt relatări peste tot. Până şi ziarele de sport au pagini întregi despre subiect. Cred că am mai văzut ceva asemănător doar când a murit Lady Diana şi, recent, când a ieşit Obama preşedinte în SUA. Practic moartea lui Jackson a însemnat revitalizarea lui, trecerea lui în fiinţa superioară perenă care păstrează doar lucruri pozitive. Industria Michael Jackson produce din nou, încasările făcute prin vânzarea produselor vor depăşi cu mult încasările turneului pe care l-ar fi întreprins. De cheltuit, Michael nu va mai cheltui, dar va produce bani mai departe. Datoriile vor fi acoperite iar copiii lui, motiv de îngrijorare pentru Jackson până nu demult în privinţa unui faliment, nu vor avea probleme în viitor. Nu credeţi? Să nu uităm că Elvis Presley este şi în acest moment una din cele mai profitabile afaceri.

La fel ca şi Elvis, Michael nu mai avea ce să spună dacă rămânea în viaţă, dar, după moarte, are atâtea de oferit. Moartea a fost ieşirea lui perfectă din scenă. Poate că şi-a şi dorit să moară. Mesajul său a fost transmis de mult.

Chiar dacă a fost primul meu idol muzical, mă bucur că nu vor exista acele monstruoase 50 de concerte freak-show în care Jackson ar fi apărut pentru bani şi ar fi fost umilit şi urmărit la fiecare greşeală de remarci precum "abia se mişcă", "azi nu i-a căzut nasul pe jos", "şi-a pierdut vocea" şi altele.