Sub orice critica!
SFAT Dragi microbisti, în cele 5 minute pe care le puteti dedica lecturarii acestei cronici, vedeti-va de orice alte treburi, meciul poate fi caracterizat asa: zero barat, nul, nimic, varza, degeaba, inutil
La
Daca s-ar scrie o carte despre cele mai urâte partide ale sezonului 2006-2007, cu siguranta ca întâlnirea dintre UTA si Poli Iasi ar fi cel putin un capitol important. Poate ca fotbalistii aradeni - pardon, jucatorii de fotbal - se gândeau mai mult la drobul de Pasti, poate ca se gândeau la faptul ca au covoare de batut pe-acasa sau cine stie la ce, dar cu siguranta nu erau cu mintea la meci. Si Ionut Popa si-a dat seama de asta, le-a zis elevilor sai sa faca ce stiu ei mai bine într-un meci în deplasare. Asa ca Onut si compania s-au baricadat în jurul careului, într-un 5-3-2 foarte rigid. Dar cum atacantii utisti nu prea pot deschide în mod normal nici o cutie de conserve, era clar ca nu vor putea desface o aparare supraaglomerata, dublata cu trei mijlocasi defensivi.
Prima ocazie reala a meciului apare abia în minutul 83, când probabil jumatate din spectatori dormeau iar restul erau ocupati cu huiduirea propriei echipe. Astfel, Apostu deviaza o minge spre coltul lung, Ciobanu pune un lat ghinionist, mingea se scurge spre poarta, dar Branet se arunca pe ea cu tot corpul si retine. Todea (90A1) are si el sansa de a spala un meci negru, dar sutul sau din careu este blocat de un fundas iesean. In fine, meciul se încheie 0-0, un scor logic atâta timp cât nicio echipa nu a aratat ca stie ce e ala fotbal.
Ca o concluzie, atâtea preluari gresite si pase la adversar rar ne este dat sa vedem într-un meci de fotbal. De fapt ieri la
0 comentarii:
Post a Comment